Nu nu as da timpul inapoi, vreau sa traiesc fara regrete. Nu imi pare rau pentru nimic, tot ce a fost, e parte din mine, nu am de gand sa rememorez trecutul; in schimb, am grija sa faci parte din viitorul meu :)
:)
duminică, 21 iunie 2009
Ni se intampla tuturor sa ramanem fara glas.
Stiti voi, atunci cand surprinderea, fericirea, dragostea nu au loc in inimile noastre mici.
Cand inima aia mica nu face fata batailor, ca mai apoi sa stea pentru o clipa in loc.
De ziua mea, dupa saptesprezece ani de cand exist, inima mi-a stat in loc mai mult de o clipa.
Datorita voua, datorita iubirii voastre.
Cel mai frumos cadou de ziua mea, a fost dragostea in care m-ati infasurat, m-am simtit ca un vierme de matase.
Matasea aceea pretioasa.
Va iubesc din tot sufletul.
A&F 2115
marți, 19 mai 2009
Si ea il iubeste nespus, el nu va afla niciodata cat, niciodata nu va putea aprecia corect.
Nu spun ca iubirea se masoara, ea e una singura, si e la bucata - totul sau nimic.
Si totusi, el o face sa se simta intreaga, el o protejeaza, el o iubeste.
El i-a schimbat viata, pentru el - ea traieste si iubeste la modul prezent,nu la modul imperfect...si cu atat mai putin la perfectul compus.
Te iubesc.
fluture, niciodata
luni, 11 mai 2009
esti intr-o masina, si te indrepti spre sud, apoi intorci rapid, te indrepti spre nord. daca faci asta de multe ori, s-ar putea sa se strice motorul. asadar, cei ce te asteptau in sud, cei ce erau siguri ca vei veni, vor fi dezamagiti, iar cei din nord se vor bucura, pentru putina vreme, e drept...caci soferul va ramane nehotarat. si soferul acesta, va fi mereu o scarba de om, si scarba asta, nu va fi niciodata un fluture.
Se face tot mai tarziu...
marți, 24 februarie 2009
Totul sta in loc, nimic nu se mai misca. Am impresia ca visez. Trezeste-ma.
Ma simt ca in mijlocul unui cutremur. Aud tipete, zgomote ce se estompeaza.
Totul se clatina, tremur, n-am aer. Ma simt...goala in interior, bate vantul prin mine.
Apoi un zid. Se inalta in fata mea, si in jurul meu, raman captiva. Pamanul se misca,
totul fuge de mine parca. Si ma trezesc sub daramaturi, facuta bucati sub ramasitele
unor amintiri ce nu ma lasa. Nu pot sa tip, nu am voce. Nu pot sa mai cred, n-am speranta.
Se face tot mai tarziu, sunt singura in camera asta, si totul comploteaza impotriva mea.
Totul imi rade in fata, spunandu-mi ca sunt un zero barat. Nu ma mai lupt, poate asa e.
Buzele imi ard, sunt negre si sunt crapate de durere. Mainile imi tremura. Sunt bolnava.
Obrajii imi sunt umezi, plang? Da, plang, sa fiu a naibii! Nu e mare diferenta intre un mort si mine. Probabil ca mortul, nu ar putea scrie acum, nu? Si probabil ca nu l-ar ustura ochii. Ingropati-ma, apoi treziti-ma cand se termina totul. Nu vreau sa traiesc cutremurul asta.
Mi-am pierdut sclipirea, veselia, dragostea si bucuria de a dansa, a canta si ... nimic nu e vesnic.
Invat sa cad, fara ca nimic sa ma tina legata in siguranta.
A fost, este si va fi mereu.
joi, 9 octombrie 2008
Sunt fericita, sunt foarte fericita ca te am si nu o spun de dragul de a o spune.
Exista momente in viata oricarui om, avand el 10, 27 ori 70 de ani, in care pur si simplu isi aminteste de o persoana SPECIALA. Nu stiu voi cum va simtiti, daca simtiti ca mine, dar acea persoana, este pentru mine, ceva de nedescris. Este acea persoana cu care imparti totul, bucurii, tristeti, esecuri, secrete si stii ca mereu va fi acolo pentru tine. Ea stie intodeauna ce simt, ce vreau, ce gandesc, fara ca eu sa scot un sunet. E un om, unul la infinit, cel putin asa zic eu, un om bland, cald si bun, iar acest lucru il poate observa oricine ii priveste ochii. Ea ma cearta cand suntem singure si ma lauda de fata cu altii. Imi spune cu blandete si bunatate unde gresesc, cand gresesc si cum ar fi bine sa fac. Si o ascult, o ascult pentru ca imi vrea binele, pentru ca o iubesc, pentru ca...are mereu dreptate (am zis-o si pe asta...). E asa placut sa stii ca e cineva acolo care te iubeste neconditionat, care nu te judeca, doar iti subliniaza posibilitatile. Ea imi scoate in evidenta calitatile si imi elimina defectele. Stiu ca niciodata nu m-ar dezamagi. Esti o persoana frumoasa, esti ca primavara, calduta si placuta. Impreuna am avut parte de momente asa de neuitat...ce sa mai, stim prea bine. Ne plac meditatiile la mate, hanoracele cu fermoar deschis, grupul de cuvinte "mamaie-e-in-spirt", acuarelele pe gene, sucul de ananas si chipsurile cu ketchup, parul cu volum, Viata cu Louie, webcam-ul, cearceafurile, dezordinea, Dan Humphrey, revelioanele nereusite, maioneza, coregrafiile de dans in ziua Anului Nou, baiatul din vecini, pozele la ghena, mersul pe role, Nestea cu fructe de padure, incarcatoarele Sony, Spioanele, cuvantul "soare", bananele prea coapte, ciunga, nuantatorul, hainele surorii, sa ne oprim din ras in acelasi timp...si lista poate continua, ma opresc, pentru ca restul amintirilor, le port in suflet. Cred ca niciodata nu ti-am multumit indeajuns pentru ca esti prietena mea, prietena care mi-a demonstrat de atatea ori ca imi este cu adevarat alaturi, in...momentele cele mai grele, defapt, in toate momentele vietii mele.
Te iubesc Roxana-Alexandra Mihalache. :)
Exista momente in viata oricarui om, avand el 10, 27 ori 70 de ani, in care pur si simplu isi aminteste de o persoana SPECIALA. Nu stiu voi cum va simtiti, daca simtiti ca mine, dar acea persoana, este pentru mine, ceva de nedescris. Este acea persoana cu care imparti totul, bucurii, tristeti, esecuri, secrete si stii ca mereu va fi acolo pentru tine. Ea stie intodeauna ce simt, ce vreau, ce gandesc, fara ca eu sa scot un sunet. E un om, unul la infinit, cel putin asa zic eu, un om bland, cald si bun, iar acest lucru il poate observa oricine ii priveste ochii. Ea ma cearta cand suntem singure si ma lauda de fata cu altii. Imi spune cu blandete si bunatate unde gresesc, cand gresesc si cum ar fi bine sa fac. Si o ascult, o ascult pentru ca imi vrea binele, pentru ca o iubesc, pentru ca...are mereu dreptate (am zis-o si pe asta...). E asa placut sa stii ca e cineva acolo care te iubeste neconditionat, care nu te judeca, doar iti subliniaza posibilitatile. Ea imi scoate in evidenta calitatile si imi elimina defectele. Stiu ca niciodata nu m-ar dezamagi. Esti o persoana frumoasa, esti ca primavara, calduta si placuta. Impreuna am avut parte de momente asa de neuitat...ce sa mai, stim prea bine. Ne plac meditatiile la mate, hanoracele cu fermoar deschis, grupul de cuvinte "mamaie-e-in-spirt", acuarelele pe gene, sucul de ananas si chipsurile cu ketchup, parul cu volum, Viata cu Louie, webcam-ul, cearceafurile, dezordinea, Dan Humphrey, revelioanele nereusite, maioneza, coregrafiile de dans in ziua Anului Nou, baiatul din vecini, pozele la ghena, mersul pe role, Nestea cu fructe de padure, incarcatoarele Sony, Spioanele, cuvantul "soare", bananele prea coapte, ciunga, nuantatorul, hainele surorii, sa ne oprim din ras in acelasi timp...si lista poate continua, ma opresc, pentru ca restul amintirilor, le port in suflet. Cred ca niciodata nu ti-am multumit indeajuns pentru ca esti prietena mea, prietena care mi-a demonstrat de atatea ori ca imi este cu adevarat alaturi, in...momentele cele mai grele, defapt, in toate momentele vietii mele.
Te iubesc Roxana-Alexandra Mihalache. :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
